Despre Wish și bad boys

 Răzvan. 

Vorbeam azi cu ei despre ce desert vor să mănânce. Convenim că ar merge o cabană, dar, pentru că va fi gata de mâncat abia mâine, îi întreb ce ar vrea pentru azi.

- Păi, zice Răzvan,  dă-ne tu idei, că eu vreau orice. Ceva să se facă repede.

- Aş putea să vă fac brownie, cupcakes, moelleux au chocolat...

- MOELLEUX AU CHOCOLAT!!, țipă amândoi, la unison. 

-...mug cake..

- A, sau mug cake, da, zice Edu, egal încântat. 

- Nuu! sare Răz. Mug cake e moelleux au chocolat de pe Wish.

Doamne, cât am râs.  

Bine că nu s-a luat de Aliexpress, că mă simțeam ofensată.  😀

Eduard.

Eram în cameră tuspatru, acum vreo două zile. Edu, cu telefonul în mână, întreabă îngândurat:

- Ce să-mi instalez? Tinder? Sau Crypto? Să-mi fac gagică sau să fac bani?

După ce ne-am oprit din râs și i-am explicat că nu se exclud, a trebuit să îi tăiem elanul și să îi spunem și că nu are vârsta pentru niciuna din ele. Foarte dezamăgit a fost, și, ca să-i distrag atenția, zic să fac puțină conversație cu el. 

- Mami, îl întreb,  tu cum crezi că ești? Mai frumos sau mai deştept?

- Mai deştept, logic! îmi răspunde pe nerăsuflate. De ce crezi că nu am iubită, dar am numai A la școală?

- Păi...mă gândeam că nu ai iubită pentru că ai 9 ani, dar ce știu eu? Și cum te vezi tu, bad boy sau good boy?

- Half half. Sunt bad boy, dar și nerd. Adică...ridic mâna la școală, să răspund, dar și dacă e de făcut o glumă, o fac.

Well...combinația ideală, if you ask me. Probabil se va modifica distribuția procentelor în viitor, dar, pe moment, eu sunt mulțumită. 

Au noroc că sunt amuzanți, că mai uit uneori cât de mult mă enervează în restul de 23 de ore și 50 de minute din zi.