Regele manipularii lovește din nou și cum să devii cetățean belgian fără să treci pe la primărie

 

Part one

Eduard se trezește, dar e încă puțin somnoros. Imi zice că ii e foame,așa că îi sugerez să își pună cereale cu lapte.
- Nu-mi pui tu?
- Nu-ti pun.
- Haai, mami! Curând o să plec de acasă și nu o să mai ai cui să îi pui.
- Hai, hai, lasă lenea și pune-ți,  îi zic eu, mustăcind.
- Deci să înțeleg că ți-ai da viața pentru mine, dar cereale cu lapte nu vrei să-mi pui? Ăsta e mesajul pe care vrei să-l transmiți? concluzionează, cu mine în spate, râzând și plângând.

Part 2

Mergeam ieri cu Edu pe stradă, eu ținându-l de mână,  el intrând în mine la fiecare 2 pași.
- Mami! îi spun. Mergi și tu drept, nu mai intra in mine!
- Păi așa fac belgienii! îmi răspunde repede.
- O fi, dar tu nu ești belgian, ești român!
- Nu sunt? În ce țară m-am născut?(Belgia,n.r.). In ce țară locuiesc?(tot Belgia, e drept). Ce limbă vorbesc?(...)

Well...știți vorba aia: if it walks like a duck and it talks like a duck...probabil e Edu, jucându-se cu mintea mea.