Jurnal de coronavirus. Zilele 17-20

Iar mă apucă scrisul la ore mici, probabil că abia așa reușește neuronul meu să se relaxeze puțin și să nareze una, alta.

Am fost foarte ocupată azi(ieri, cum ar veni, că e 2 noaptea). A apărut sezon nou la Casa de Papel și, conștiincioasă cum sunt, a trebuit să mă ocup. Ce să zic, nu luasem în calcul că ar fi posibil să nu fie ultimul, și s-a terminat... cum se termină fiecare episod. Așa că acum trebuie să mai aștept un an, minim, până la următorul risc de AVC.  Asta e, aștept. Nu e ca și cum am de ales.

Apropo de seriale, eu sunt fan înfocat, n-am fire de păr în cap câte seriale am urmărit. Însă sunt și perioade în viața unui om în care, din păcate, nu mai are nimic interesant de urmărit. Și eu am traversat până recent o astfel de perioadă. Nu m-a afectat, eram șmecheră pe atunci, doar ce venisem din călătoria în România cu jumătate de portbagaj de cărți. Dar cărțile sunt, așa cum știm, bunuri consumabile, așa că iată-mă, până acum vreo 3 săptămâni, fără cărți, fără seriale interesante... numa' o jale și un dor.
A trebuit să improvizez, firește. Am încercat una, alta, până ce am găsit un serial care m-a captivat pe de-a-ntregul: The 100. Primele două sezoane - bombă. Al treilea... not so much, anymore. Și-s șasă. Nu cred că ajung la ultimul, mă pierd pe parcurs.

Apoi, acum două zile, să aflu că a apărut sezonul 2 din Prietena mea genială. Parcă mai începem să venim de acasă. Ieri, ce credeți? Recomandare de serial de la cineva de pe Facebook : Trotsky. Deja se aglomerează. Între ele, a trebuit să mă uit și la Miami Bici, că prea se vorbea despre el, la un thriller-groază-multe stări, pe care l-am găsit fascinant :The platform (dar la ăsta nu vă uitați decât dacă aveți nervii tari) și la încă vreo două comedii(bune, ce-i drept) , luate la întâmplare de pe Netflix să mai destindă atmosfera :Death at a funeral și Vacation. (al doilea am înțeles că nu e și pe Netflix România). Dacă mai adaug și serialele și filmele la care mă uit cu copiii... o să înțelegeți că sunt un om foarte, foarte ocupat care, probabil, nu o să facă pandemia asta curat în garaj. Mno, csf...

Mă gândeam azi cât de reală e vorba aia cu "Ai grijă ce-ți dorești!". De ceva timp(de muult timp) m-am prins de șmecherie și am mereu foarte mare grijă la formularea dorințelor. Și la exprimare, în general. În primul rând pentru că sunt puțin de tot(puțiiintel) obsedată de semantică, lexic, etc, și în al doilea rând pentru că mi-a intrat mie în cap că e posibil să primești mot-à-mot ce ai cerut, și atunci e mai bine să nu fie note de subsol.
Însă uneori mai greșesc și eu, om sunt. Cel mai recent exemplu, mă întrebați?

Nu? Nu mă întrebați? Nu-i nimic, zic oricum.

Mie dintotdeauna mi-a plăcut să petrec sărbătorile acasă, în familie. Cel puțin prima zi. Pentru că îmi place să gătesc, să aranjez, în fine, am eu piticii mei. Ăsta e motivul pentru care anul ăsta noi am sărbătorit Craciunul și pe 17 decembrie, parcă, înainte să plecăm în România.

Așa. Și noi de câțiva ani Paștele îl făceam peste hotare, cu gașca. Foarte frumos, de altfel, că de asta și mergem an de an. Dar asta nu mă oprește să-mi doresc mereu să facem prima zi acasă, pentru a putea să pregătesc masa cum îmi place. Normal că și anul ăsta am gândit la fel. Cu voce tare. Voilá! Dorință îndeplinită. Nu mă așteptam, sincer, să trebuiască să se declanșeze ditamai pandemia care să afecteze peste 1000000 de oameni, totuși. Îmi cer scuze că a ieșit așa. Ce să zic.. poate au mai fost și alții să-și dorească asta, și ne-am combinat puterile, ca la Captain Power? 🤔
Nu am răspuns. Dar îmi cer scuze și promit să fiu atentă însutit de acum la cum formulez.

Gata. Mă opresc aici că dacă mai scriu puțin trebuie să adaug și ziua 21 în titlu. 😁

Noapte bună, sau bună dimineața! Păstrăm legătura.

Jurnal de coronavirus. 14,15,16.

Tare curioasă sunt câte zile o să dureze carantina asta, și cum o să se termine. Tare curioasă...

Apropo de cât de curioasă sunt, mai am o nelămurire. Bine, mai am 86478, dar le iau pe rând. Deocamdată mă interesează cum se face că, deși s-au strâns nșpe mii de sume de la nșpe mii de organizații, donații, atât făcute de firme, cât și de persoane fizice, deși s-au deblocat, o dată cu intrarea in starea de urgență, niște bani(îmi imaginez că nu puțini), cum mama naibii se face că spitalele NU AU DE NICIUNELE?? Nu au ventilatoare, nu au viziere, nu au halate, nu au măști!! Cum e posibil? Unde sunt toți banii strânși? Nu pot să înțeleg și refuz să cred că și ăștia au dispărut în eter, așa cum dispar, de obicei, banii în România. Pot să accept că și acum, în ceasul al... 13-lea, sunt oameni care se pretează la mizerii, care achiziționează materiale medicale la suprapreț, ei mai poartă și titulatura de "neoameni" la mine în vocabular. Dar mă gândesc că nu sunt toți așa, și tot ar trebui să rămână sume mari de bani care să ajungă în spitale.

Da. Deci asta ar fi O nelămurire. După ce o rezolv pe asta trec la următoarea.

Azi a venit coletul de care scriam. Vești bune: nu pare că am fost cotropiți de extratereștri, curierul arăta normal. Nu aceeași impresie și-a făcut-o și el despre mine, că l-am întâmpinat cu mască și reticență, dar cine mai stă să analizeze surpriza de pe fața lui?

Alaltăieri noapte nu am putut dormi, nici eu, nici domnul inimii mele. Ne-am trezit la 00.30. Ne trezisem, de fapt, chiar puțin înainte de ora asta, pentru că era foarte cald, dar la 00.30 eu am primit notificare de la HMS Core despre nu știu ce update-uri la telefon, și, o dată cu sunetul notificării au  dispărut șansele mele să mai adorm curând. Eu am o problemă : dacă mă trezesc în timpul nopții am șanse să mai adorm cam câte are echipa de fotbal a României să se califice la.. ei bine, la orice campionat.

Așa că adio somn.. Este și motivul pentru care mă culc târziu, să fiu foarte obosită și  să reușesc să prind cât mai mult somn neîntrerupt. În fine. Pe la 00.45, D a coborât să se uite la tv iar eu m-am zvârcolit ca o frigăruie pe salteaua care părea că are 100 grade Celsius, întrebându-mă dacă există saltele la care poți seta temperatura, iar ele să bage căldură cand îți e frig și frig când îți e cald. Dacă există, mă interesează foaarte tare cât ar costa, iar, dacă nu, mă interesează dacă ar putea-o inventa cineva. Hai, că nu e greu, jumătate din treabă am făcut-o eu, ar mai trebui doar o schiță, niște formule, cel mai probabil din fizică (iar aici eu zic pas, știți bine trauma mea legată de materia asta) și o aprobare pentru linia de producție. Cu plăcere!

În rest, cum mă știți : gătit, jucat, vizionat filme, strâns prin casă, propus să fac ordine în garaj până se termină pandemia și... lecții cu băieții, în special cu Edu, că Răz știe  singur ce are de făcut.  Și merge foaaarte bine treaba, în primul rând pentru că Edu se descurcă, și în al doilea și cel mai important rând pentru că #șîeu mă descurc. Sunt șefă la clasele 1-4. Hai, 1-3, să nu mă hazardez. După aia... mai vedem.

Over and out, că în desfășurător urmează un film, și trebuie să fac aranjamentele. 

#stămacasă. #nuerăudeloc